Pe măsură ce luminile s-au stins și scena a prins viață, mi-am dat seama că urma să trăiesc o experiență deosebită. Nu doar că vocile actorilor au fost impresionante, dar întreaga atmosferă a reușit să mă poarte într-o poveste vibrantă, plină de emoție și energie. De la decoruri până la coregrafii, totul a fost perfect sincronizat, oferind o seară de neuitat.

The Book of Mormon a fost compus de Robert Lopez, împreună cu Trey Parker și Matt Stone, între 2003 și 2011. Musicalul a avut premiera mondială în 24 martie 2011, la teatrul Eugene O’Neill din New York. Robert Lopez este recunoscut pentru versatilitatea și inovația sa în compoziție, fiind și autorul unor musicaluri premiate, precum Avenue Q și Frozen. Partitura sa pentru The Book of Mormon a adus o melodicitate accesibilă, îmbinată cu umor și o sensibilitate aparte. Trey Parker și Matt Stone, care au regizat spectacolul în tandem, au adus o abordare regizorală distinctivă, îmbinând umorul social cu formatul clasic al musicalului. Stilul lor adesea îndrăzneț și ironia fină permit o explorare complexă a unor teme precum religia și identitatea, într-un mod captivant și accesibil. 

Acțiunea începe cu pregătirea tinerilor misionari pentru a deveni membri devotați ai cultului mormon¹ și a răspândi învățăturile lui Iisus Hristos printre oameni. În centrul poveștii se află două personaje antitetice, care sunt nevoite să colaboreze pentru o misiune măreață: să aducă credința în sufletele celor din jur. Intriga, deși plină de umor, reușește să transmită mesaje profunde și lecții de viață emoționante. Cu un limbaj expresiv, o mimică savuroasă și o mulțime de trimiteri ironice la alte musicaluri celebre, precum The Sound of Music, Lion King, Annie și Wicked, această piesă de teatru muzical reușește a fi completă în toate sensurile – un spectacol ce îmbină perfect divertismentul cu reflecția.

Distribuția a fost aleasă cu grijă, nu doar căutând talentul teatral remarcabil, ci și voci excepționale. Spectacolul nu ar fi atins un asemenea nivel de performanță fără contribuția întregii distribuții, fiecare personaj contribuind esențial la reușita show-ului. 

Norocul mi-a surâs și am reușit să privesc și să ascult unul dintre personajele principale, Elder Cunningham, sub înfățișarea lui Robin Simões Da Silva, un artist versatil, cu un talent remarcabil atât ca muzician, cât și ca actor. A debutat în lumea musicalurilor cu Brother, un proiect inovator care a avut premiera online la Southwark Playhouse în 2021, unde acesta a fost coproducător. Tot el a compus muzica pentru piesa Charmane, demonstrându-și abilitățile creative și pe scena teatrală. În calitate de actor-muzician, Robin a impresionat prin interpretările sale în musicalul Spring Awakening și în propriul său spectacol, Works of Art. Vocea sa distinctă și cântul său la chitară pot fi apreciate și pe înregistrarea distribuției Imaginary a National Youth Music Theatre, confirmându-i versatilitatea și pasiunea pentru artele spectacolului. 

Personajul Arnold Cunnongham, cunoscut sub aliasul Elder Cunnongham, inspiră un misionar stângaci și lipsit de experiență, care își idolatrizează partenerul, Elder Price. Cei doi călătoresc împreună în Uganda pentru a răspândi The Book of Mormon, iar Arnold reușește în cele din urmă să convertească întreaga comunitate la acest cult. 

Personajul antitetic principal, Kevin Prince, cunoscut sub alter egoul Elder Prince, a fost adus pe scenă de Blair Gibson, un actor și muzician cu o carieră bogată în teatru, fiind și primul actor britanic care a preluat acest rol principal în West End. Gibson a jucat diverse roluri notabile, printre care Bob Gaudio în Jersey Boys; de asemenea, a apărut în spectacole precum The Sorcerer’s Apprentice, Beauty & the Beast și Cinderella​. Pe lângă activitatea scenică, Blair este și coprezentator al podcastului The West End Frame Show², unde discută despre cele mai noi producții și evenimente din teatrul de pe West End.

Voi încerca să aduc mai aproape publicul de muzica din The Book of Mormon prin câteva comentarii pe marginea a două numere semnificative din spectacol, abordându-le din perspectivă structurală, armonică și ritmică, pentru o înțelegere mai profundă a compoziției și a impactului lor asupra întregii producții.Am fost introduși în poveste de piesa Hello, creată de Trey Parker, Matt Stone și Robert Lopez, care duce publicul în lumea tinerilor misionari mormoni. Această piesă are un rol central în explicarea principiilor de bază ale cultului mormon, oferind o privire asupra entuziasmului și disciplinei care caracterizează această sectă religioasă. Structurat sub forma unui dialog între tema cântată și cea vorbită, acest număr este interpretat de un ansamblu de doisprezece bărbați. Fiecare vers se suprapune cu cel anterior, captând atenția și stabilind tonul comic al întregului musical.
Pe măsură ce fiecare dintre cei doisprezece misionari își asumă rolul în deschiderea muzicală, piesa reușește să transmită informații-cheie despre mormonism, dar și să evidențieze coeziunea și dedicarea acestora în misiunea lor. De asemenea, introducerea servește la conturarea personajelor principale, pregătind scena pentru povestea plină de umor și ironie ce urmează. 

Toate saluturile Hello reprezintă o încercare a misionarilor de a iniția un dialog cu locuitorii, oricare abordare fiind însoțită de un sunet distinct de sonerie. 

Piesa are formă strofică (AA), fiecare vers urmează o structură consistentă, menținându-se un tipar comun, dar cu versuri și intrări diferite pentru fiecare personaj. Melodia este construită progresiv, iar structura de tip canon evidențiază repetiția, amintind de rutina zilnică a misionarilor, care merg din ușă în ușă. Ea debutează simplu, cu o singură linie vocală interpretată de un misionar, stabilind melodia de bază. Pe măsură ce fiecare personaj se alătură, armoniile se îmbogățesc, crescând treptat intensitatea și energia melodiei. Această acumulare vocală subliniază unitatea și entuziasmul colectiv al misionarilor.

Exemplul³ 1: m. 1-6

Scrisă în tonalitatea do major, melodia imprimă un caracter vesel și optimist. Armoniile rămân simple la început, dar devin mai complexe odată cu introducerea ansamblului, ceea ce subliniază ideea de comunitate și misiune comună. Lucrarea modulează la un semiton asccendent, în re bemol major. Utilizarea unei armonii diatonice face piesa accesibilă și familiară, tipică pentru stilul musicalului „tradițional”. Aceasta creează un contrast ironic cu natura comică a versurilor, accentuând umorul situației.

În musicaluri, este comun ca secțiunile cântate să ofere o intensificare emoțională sau să dezvolte idei care nu pot fi exprimate simplu prin dialog. În The Book of Mormon, acest efect este inversat. Momentele cântate, deși mai expresive, servesc să accentueze absurdul și să pună în lumină activitatea repetitivă și naivitatea misionarilor, în timp ce dialogul rămâne într-o zonă de aparentă seriozitate.

Prin această tehnică, contrastul creează o formă de contrapunct comic, unde diferența dintre felul cum misionarii vorbesc și cântă subliniază discrepanța dintre intenție și realitate, întărind astfel mesajul satiric al spectacolului.
Exemplul 2: m. 37-42

Structura repetitivă a piesei subliniază rutina lor zilnică, iar intervențiile muzicale de la final exagerează în mod amuzant această perseverență, accentuând energia și determinarea personajelor.
Această alegere muzicală nu doar că atrage atenția și implică publicul, dar pregătește scena pentru tonul satiric și plin de umor al întregului musical. Astfel, Hello reușește să fie o combinație  ingenioasă între tradiția teatrului de musical și ironia modernă specifică stilului creatorilor săi.

Fiecare personaj⁴ aduce o tehnică vocală distinctă, individualizându-se în planul expresivității muzicale. 

Blair Gibson (cu personajul său Elder Price) are o voce de tenor carismatică și încrezătoare. Acesta aduce o sonoritate strălucitoare, care subliniază ambiția și optimismul său exagerat, mai ales în momentele solo.

Al doilea protagonist, Robin Simõne Da Silva, cu o voce de bariton, conturează un personaj  mai naiv și nesigur (Elder Cunningham). Acesta contrastează cu Elder Price printr-o interpretare mai caldă și jovială, punând accentul pe latura sa simpatică și stângace.

Kinshasa Sunrise (Nabulungi) –  voce de mezzo-soprană – interpretează fiica unui sătean ugandez, fiind personajul feminin principal. Intervențiile sale melodioase și emoționante scot în evidență speranța și curajul de a visa la o viață mai bună.

Ian Carlyle (Mafala Hatimbi), care îl interpretează pe tatăl lui Nabulungi, este bas-bariton. Vocea sa profundă și gravă reflectă realitățile dure din viața personajului, contrastând cu inocența și speranța fiicei sale.

Colin Burnicle (Elder McKinley) joacă rolul unui coleg de misiune și are, de asemenea, voce de tenor. Acest actor reușește să surprindă lupta cu propriile nesiguranțe și dubii, având o interpretare energică, cu unele accente ironice.

Acești actori deosebiți reușesc să ofere personajelor o varietate care completează atât scenele comice, cât și momentele de reflecție, contribuind la dinamica și succesul spectacolului. 

Cântecul Turn It Off este, de asemenea, un număr remarcabil, plin de umor negru, care explorează teme de reprimare și negare, în special în contextul culturii mormone, și conferă un impact puternic emoțional. Piesa combină într-un mod inteligent elementele clasice ale musicalurilor cu o ironie profundă, creând un contrast dinamic între prezentarea veselă și subtextul serios al versurilor.

Lucrarea explorează ideea reprimării emoțiilor sau gândurilor inconfortabile, folosind o analogie simplă: stinsul unui întrerupător de lumină. Elder McKinley, personajul principal din Turn It Off, le arată celorlalți misionari „trucul mormon” de a ignora sentimentele care nu se aliniază cu învățăturile lor. Pe parcurs, McKinley exemplifică diverse scenarii de suferință emoțională sau morală și cum le „rezolvă” prin ignorare. Piesa ilustrează astfel absurditatea mecanismelor de reprimare și pune în lumină contrastul între realitatea situațiilor prezentate și soluția simplistă a personajului. Apar modulații neașteptate (adesea la semiton sau  chiar la ton), amplificând tensiunea și sporind efectul comic, accentuând în același timp ideea absurdă de „deconectare” emoțională. Aceste modulații contribuie la intensitatea melodiei, accentuând momentele de „negare” emoțională prin alternanțele dinamice.

Piesa începe în si bemol major unde rămâne pentru primele versuri, stabilind un ton pozitiv și optimist. 

Exemplul 3: m. 1-3

În momentul în care versurile devin ironice și dramatice, piesa modulează treptat către do major. Această modulație subtilă amplifică intensitatea și susține comicul piesei.

  Exemplul 4: m. 17-20

După pasajele modulatorii, piesa revine la tonalitatea de bază pentru secțiunile de refren. Aceste reveniri au rolul de a crea un punct de echilibru între tranzițiile armonice. În secțiunile unde personajele par să fie mai tensionate sau să aibă revelații, apar scurte treceri în re minor, care adaugă un sentiment de disonanță comică și dramatism.

În a doua iterație a acestei fraze, pe versul When I was young, my dad would treat my mom, apare o trecere scurtă în sol minor, tonalitate relativă minoră față de si bemol major, adăugând un moment de dramatism.

Exemplul 5: m. 33-36

Spre final, se observă o creștere de intensitate printr-o serie de schimbări rapide între tonalitățile relative și dominante (ca mi major și fa diez minor), creând un efect de crescendo care culminează într-un final puternic.

Aceste schimbări subtile sunt integrate în armonia gospel, caracterizată printr-o combinație distinctă de influențe muzicale și tehnici specifice, menite să amplifice expresia emoțională și impactul spiritual al muzicii. Aceasta își are rădăcinile în imnurile tradiționale și spiritualele afro-americane, însă se diferențiază prin folosirea unor acorduri bogate și dinamice, care creează o atmosferă de intensitate și devotament. Armoniile gospel includ, de asemenea, progresii specifice, cum ar fi I-IV-V-I, care generează un sentiment de continuitate și familiaritate. Aceste progresii sunt intensificate de call-and-response, o tehnică împrumutată din tradiția spirituală, în care un solist cântă o frază, iar corul sau congregația răspunde⁵. Ritmul joacă un rol crucial în sincronizarea elementelor comice. De exemplu, sunetul click de întrerupător este adesea accentuat de scurte pauze ritmice, creând un efect de stop-and-go⁶ care îi atribuie un caracter jucăuș. În refren, sincopele adaugă o tentă vivace și dinamică, contribuind la atmosfera energică a melodiei.

Instrumentația tipică include instrumente de suflat și percuție care adaugă accente ritmice și o structură „ușoară” piesei. Părțile de percuție subliniază anumite cuvinte din versuri, creând efectul click pentru fiecare moment de „închidere” emoțională. Această orchestrare susține abordarea plină de umor, cu fraze muzicale scurte și clare, menținând o atmosferă jucăușă și teatrală.

Vizionarea acestui spectacol impresionează prin ingeniozitatea cu care îmbină ironia cu subiecte profunde. În plus față de scenele pline de umor, am descoperit momente delicate în care povestea explorează teme precum credința și autoacceptarea, în moduri care surprind prin autenticitate și nuanță. Atmosfera dinamică a spectacolului este susținută de coregrafii atent realizate, sincronizate cu replicile pline de sarcasm, într-un ritm alert care ține publicul implicat pe tot parcursul spectacolului.

Din punct de vedere artistic, fiecare element este gândit în detaliu: mimica, jocul gestual și interpretările vocale construiesc împreună o experiență scenică complexă, demnă de un musical modern, atrăgându-i deopotrivă pe iubitorii de teatru clasic și pe cei în căutare de inovație scenică. 

1.  Sectă creștină din Statele Unite ale Americii „care propovăduiește întoarcerea apropiată a lui Isus Cristos și care inițial practica poligamia”. Vezi https://dexonline.ro/definitie/mormon, accesat la 13.11.2024.
   ↩︎
2.  Vezi podcastul la  https://westendframe.co.uk/2024/02/20/blair-gibson-co-hosts-the-west-end-frame-show/  (link accesat la 07-11-2024)
   ↩︎
3. Toate exemplele sunt preluate din https://pdfcoffee.com/book-of-mormon-piano-vocal-score-pdf-free.html (link accesat la 12-11-2024). ↩︎
4. Pentru distribuție a se vedea https://thebookofmormonmusical.com/london/show/?utm_source=search&utm_medium=google&campaign_id=17961066709&adset_id=&ad_id=&gad_source=1&gclid=Cj0KCQiAlsy5BhDeARIsABRc6Zuufl8Ld5u6wgi7uZFrW0Jq8nsC05SRDuRR8a33E7kmyswVo-VpZsgaAvxJEALw_wcB (link accesat la 07-11-2024). În spectacolul la care am asistat, au fost mici variații față de această distribuție. ↩︎
5. Horace Clarence Boyer, Gospel, Grove Music Online, publicat online în 2003, p. 3.
   ↩︎
6. „A stop-and-go activity is one in which there are short periods of movement with regular interruptions”. („Efectul stop-and-go reprezintă o activitate în care există perioade scurte de mișcare cu întreruperi regulate” tr.n.). Vezi https://dictionary.cambridge.org/dictionary/english/stop-and-go (link accesat la data de 10-11-2024)
   ↩︎