“My Fair Lady” este un musical clasic bazat pe piesa “Pygmalion” de George Bernard Shaw, care urmărește transformarea unei florărese londoneze sărace, Eliza Doolittle, într-o doamnă rafinată sub îndrumarea profesorului de fonetică Henry Higgins. Acesta o învață pe Eliza să vorbească și să se poarte ca o doamnă din înalta societate, cu scopul de a demonstra că educația și manierele pot schimba percepția socială a unei persoane. Pe parcurs, Higgins și Eliza trec printr-o serie de conflicte și dezvoltări personale, iar relația lor devine complexă și profundă. Musicalul explorează teme de clasă socială, identitate și transformare personală, fiind îmbogățit cu melodii memorabile și coregrafii elaborate.

My Fair Lady, supranumit si ‘’musicalul perfect’’ a fost montat in regia lui Razvan Ioan Dinca, cu ocazia implinirii a 60 de ani de la premiera mondiala a titlului.

Spectacolul a fost primul de gen montat intr-un spatiu neconventional (o sala de cinema). Spatiul creat de regizor alaturi de scenograful american Maruti Evans este unul extrem de expresiv si felxibil. Bogat ornamentat, dar suficient de neutru pentru a permite plasarea actiunii in multiple cadre, decorul integreaza spatiul de joc cu cel al publicului si este in egala masura naturalist si minimalist, teatral si realistic, fapt care permite caracterizarea adanc psihologica a personajelor.

Dupa un numar de 20 de reprezentatii jucate cu succes in sala de cinema, spectacolul a fost mutat la Sala Palatului, unde s-a bucurat de acelasi entuziasm si caldura din partea publicului.

Cuvantul regizorului:

‘’Gândim acest spectacol ca un mod de a spune o poveste atât de cunoscută oamenilor din toate categoriile sociale, care face ca mesajele noastre să rămână undeva în componenta aceea de valoare pe care fiecare scoarță cerebrală o are. Este un spectacol ce se vrea și pentru suflet, dar și pentru minte, deopotrivă. Iar pentru mine personal este un superb pariu.’’

ECHIPA DE CREAȚIE:

Regie: Răzvan Ioan Dincă

Directia muzicala: Daniel Jinga

Decor: Maruti Evans

Costume: Oana Botez

Coregrafie: Violeta Dincă

Designer lumini: Daniel Klinger

Traducerea și adaptarea: Ernest Fazekaș

DISTRIBUȚIE:

Eliza Doolittle: Irina Baianț, Ana Maria Georgescu

Henry Higgins: Richard Balint, Horia Brenciu, Ernest Fazekaș

Colonelul Pickering: Ernest Fazekaș, Adrian Nour, Cătălin Neamțu

Alfred Doolittle: Ionuț Burlan

Mrs. Higgins: Aura Călărașu, Anca Țurcașiu

Mrs. Pearce: Ecaterina Ladin, Oana Rusu, Diana Alexandra Vladu

Freddy Eynsford: Filip Ristovski, Florin Budnaru

Mrs. Eynsford/Hill: Irina Bucescu, Judith State

Zoltan Karpathy: Ovidiu Ușvat

Un prieten al lui Doolittle: Tony Adam

Asistent Mrs. Higgins: Marius Cătălin Seimeanu, Alexandru Tofan

Soția lui Doolittle: Claudia Susanu

Copil: Sophie Maria Crudu, Sara Ardeleanu

ANSAMBLU:

Laura Alexandru, Robert Băjan, Marian Chirazi, Mihai Dima, Relu Dobrin, Marius Dura, Raluca Dura, Alice Minoiu, Roxana Niculae, Bianca Patrichi, Irina Strungăreanu, Florin Tănase, Daniela Tocari, Alexandru Tofan, Pavel Ulici

COR:

Bogdan Andronache, Ana Cebotari, Tatiana Caisîn, Corneliu Păpușoiu, Ionuț Popescu, Sorina Popescu, Elena Radu, Sergiu Stana, Ștefan Tănase

ORCHESTRA:

Elena Dara Rosu – vioară, Ciprian Ștefan Oraveț – vioară, Petru Lupan – vioară, Cezar Adrian Mihalache – vioară, Iulia Bândilă – vioară, Ana Ungureanu – vioară, Michael Carol Măi Antal – violă, Claudia Lucia Mihalache – violă, Andrei Bogran Postolache / violoncel, Ionela Brădean – harpă, Ana Miruna Didu – flaut, Ana Maria Radu – oboi, Constantin Marius Grigorescu – clarinet, Eugenia Olaru – clarinet, Darie laurențiu Marius – fagot, Cristian Marin Borcan – corn, Andrei Vlad Buzdugan – corn, Marius Ioan Suciu – trompetă, Oleg Răileanu – trompetă, Cristian Nicolae – trompetă, Florin Mihai Pane – trombon, Dumitru Lăbuș – trombon, Constantin Laurențiu Sima – tubă, Constantin Aolăriți – percuție

Feedback-ul publicului si profesionistilor in domeniu:

‘’Un spectacol foarte bun, într-un cadru neconvențional al unei Săli de la Mall, subliniind inerent dar pozitiv și latura lejeră a genului, cu o regie care s-a dovedit nu doar bună, evitând grațios clișeele bulevardiere, etalând discret și latura serioasă și emoționantă a dramaturgiei, dar și ambițioasă în a se întinde pe o durată de trei ore, reușind să nu plictisească niciun moment. ‘’ – (Alexandru Pătrașcu, pe blogul DespreOpera)

‘’ … o feerie de spectacol, care nu voiam să se mai termine și care te surprinde prin tot ceea ce îți oferă, dacă tu ești gata să primești. Am văzut familii cu copii și bunici care aplaudau bucuroși, semn că e un spectacol care cucerește toate generațiile și că adevărul artistic atunci când e țesut cu har, el atinge inimi și le poartă dincolo de dimensiunea sălii de spectacol… ‘’ – (Judy Florescu, pe blogul judyflorescu.com)

‘’A fost absolut surpinzător și fermecător‘’ – (Irina Margareta Nistor, critic de film)

‘’Un spectacol frumos, colorat, modern, vesel, de bun gust, dinamic, ce te păstrează cu atenția îndreptată înspre el! Bine cântat, bine jucat! Bine gândit până în cel mai mic amănunt. (…) Am văzut emoție, inteligență, talent, artiști cu vise și sclipiri în ochi! Bravo din toată inima mea pentru toți membrii echipei, de la serviciul tehnic la costumiere, cabiniere, serviciul machiaj, sunet, orchestra și balet, actori și în primul rând REGIE. ‘’ – (Ozana Barabancea, artist liric și profesor de canto)

Facebook: My Fair Lady România